Mărțișorul este simbolul ce guvernează luna martie și totodată marchează alături de ghiocel, începutul primăverii. Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate.  Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer.

Ziua de 1 Martie a fost marcată de studenții Universității din Craiova alături de Asociațiile membre ale Convenției Organizațiilor Studențești prin oferirea de mărțișoare doamnelor și domnișoarelor. 

Un mic gest poate aduce un zâmbet. 

Vestitori ai Primăverii au fost pentru comunitatea craioveană, studenții, marcând prin acțiunea desfășurată începutul primăverii. Primăvara este anotimpul în care tot ce ne înconjoară prinde viață, de la pomii care înverzesc, până la păsările care se întorc să ciripească în fiecare dimineață.

Jucătoarea română de tenis Ana Bogdan s-a calificat, astăzi, în runda a doua a turneului WTA 1.000 de la Dubai (Emiratele Arabe Unite), dotat cu premii totale de 2.788.468 de dolari. Sportiva noastră (30 ani, 75 WTA) a învins-o pe germanca Laura Siegemund (34 ani, 130 WTA), cu 7-5, 6-3. Meciul a durat două ore.

Ana Bogdan şi-a asigurat un cec de 17.930 de dolari şi 90 de puncte WTA. Următoarea adversară a româncei va fi învingătoarea dintre americancele Claire Liu (cap de serie numărul 16) şi Shelby Rogers.

Craiova se pregătește deja de Paște și umblă la bugetul anului 2023, la două săptămâni de la aprobare. Doar nu degeaba a fost desemnată, anul trecut, drept cea mai bună destinație din Europa pentru Sărbătorile Pascale din 2023.

Cum a ajuns Craiova pe primul loc în clasamentul European Best Destinations pentru Târgul de Paște 2023 este de notorietate. Cert este că pe baza unor fotografii cu parcurile viu colorate din Bănie, orașul a primit votul de încredere al potențialilor turiști. Așa că primăria se pregătește să-i întâmpine cu noi căsuțe de lemn special construite și obișnuitele decorațiuni stradale, de data asta în spiritul Paștelui.

Lucru anunțat, de altfel, chiar de către primarul Olguța Vasilescu, pe Facebook. „Am început deja pregătirile pentru Târgul de Paște, care va debuta în aprilie. Prima căsuță pentru comercianți a fost deja realizată de sculptorul Gabi Rizea și echipa sa și adusă în curtea primăriei. Rezervați-vă timp pentru Craiova! Va fi spectaculos!“, a fost mesajul edilului, însoțit de fotografii cu prima căsuță destinată Târgului de Paște. Una personalizată cu Craiova și cu sigla „European Best Easter Destination“. Suma alocată din bugetul local pentru căsuțe și decorațiuni este de 633.000 de lei.

Craiova se pregătește de Paște. Bugetul Craiovei, la prima rectificare

La începutul acestei luni, Consiliul Local Municipal (CLM) aproba bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023, evident în forma stabilită de Olguța Vasilescu. Acum, în ședința ordinară a lunii februarie, care va avea loc joi, se propune și prima rectificare. În buget au mai intrat 372.000 de lei din profitul net al regiilor autonome, societăților și companiilor naționale. Tot Direcția Impozite și Taxe propune suplimentarea prevederii bugetare cu suma de 35.000 de lei, bani proveniți din încasarea unor taxe, din valorificarea unor bunuri sau din depozitele speciale pentru construcții de locuințe. Din acești bani, 329.000 de lei sunt destinați plății furnizorilor de alimente pentru antepreșcolarii din cele 9 creșe de stat de pe raza municipiului Craiova.

Așa cum am menționat mai sus, primăria mai umblă la buget și pentru Târgul de Paște. Astfel, 320.000 de lei vor fi alocați pentru „achiziționarea de căsuțe din lemn necesare organizării de evenimente de interes public“, iar 313.000 lei sunt destinați pentru achiziționarea de decorațiuni stradale specifice. Rectificarea bugetară mai vizează și cei 6.642.770 lei luați din capitalul social al Termo Urban Craiova SRL, conform hotărârii CLM Craiova din ianuarie, în vederea suplimentării subvenției pentru energia termică livrată populației racordată la sistemul de energie centralizat din municipiu. Adică, pentru subvenționarea tarifului la gigacaloria livrată populației, majorat în decembrie 2022.

sursa. www.gds.ro

Anual, data de 6 februarie marchează Ziua mondială fără telefon mobil, o iniţiativă a scriitorului francez Phil Marso, ajunsă în 2023 la ediţia cu numărul 23.

Conform propriilor spuse, Phil Marso recunoaşte utilitatea dispozitivelor mobile de comunicare, însă doreşte să atragă atenţia asupra pericolelor la care duce folosirea lor excesivă şi asupra dependenţei create de acestea.

În zilele de 6 februarie, fiecare dintre noi este încurajat să observe câte ore poate rezista fără să apeleze la una dintre funcţiile telefonului mobil, exceptând, desigur, situaţiile de urgenţă care impun folosirea acestuia.

Pentru ediţia din 2023, tema asupra căreia Phil Marso ne propune să cugetăm este legătura dintre telefonul mobil şi salvarea de vieţi omeneşti pe de o parte, respectiv pierderea de vieţi pe de alta. Ideea pentru o asemenea dezbatere i-a venit lui Marso în urma unui dialog avut cu şeful serviciilor de salvamont din Chamonix. Acesta i-a relatat că mulţi turişti aflaţi în dificultate pe munte au putut fi salvaţi datorită telefonului mobil.

În primul rând, aceştia au putut apela imediat salvamontul, iar în al doilea rând, activarea funcţiei de geolocaţie a dispozitivului mobil le-a permis salvatorilor să-i găsească în timp record. Pe de altă parte, însă, este la fel de adevărat că unii dintre cei rătăciţi sau accidentaţi pe munte s-au aflat în aceste situaţii tocmai din cauza atenţiei exagerate acordate telefonului mobil în timpul drumeţiei, ceea ce a dus la ignorarea marcajelor montane şi a altor pericole. Mai mult, dorinţa de a-şi face selfie-uri impresionante în vederea distribuirii pe reţelele de socializare îi poate determina pe unii să îşi asume riscuri ce le pot fi fatale.

Exemple asemănătoare pot fi găsite şi în alte alte contexte, precum traficul rutier.

Deşi ne lasă fiecăruia libertatea de a trage propriile concluzii, Marso sugerează un posibil răspuns: telefonul mobil este un instrument multifuncţional extrem de util, numit de el chiar "briceagul elveţian al tehnologiei", însă cu condiţia să fie folosit cu responsabilitate şi doar în anumite limite.

Ediţia din 2022 a Zilei mondiale fără telefon mobil a avut tema "Furtuna solară: Alo, Terra?". Phil Marso a propus atunci luarea în considerare a unui scenariu în care folosirea telefoanelor mobile şi a Internetului devine imposibilă, arată site-ul citat. Să presupunem că o puternică furtună solară perturbă câmpul magnetic al Terrei şi că fluctuaţiile electromagnetice duc la dezafectarea amplificatoarelor de semnal, necesare pentru a menţine conexiunile la mare distanţă. Cum ar arăta viaţa în societatea modernă dacă am fi nevoiţi să trăim până la câteva săptămâni, luni sau chiar ani fără a putea utiliza telefonia mobilă şi reţeaua de Internet?

În 2021, Phil Marso a propus o discuţie critică faţă de aplicaţiile pentru telefoanele mobile. Nu cumva am ajuns să depindem prea mult de acestea, până la punctul de a risca să nu mai putem duce la bun sfârşit treburi ce ţin de rutina zilnică? În acest sens, Marso aminteşte ziua de 6 iulie 2012, când în Franţa reţeaua de telefonie mobilă nu a funcţionat timp de 12 ore. Confuzia creată a fost pe punctul de a produce un haos generalizat în Paris. De exemplu, lipsa accesului la sistemele GPS şi la hărţile electronice a dus la perturbarea traficului şi la anularea sau amânarea mai multor programări şi evenimente.

Despre dependenţa de telefonul mobil a vorbit Andra Şerban, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie "Socola" Iaşi, într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2022. Potrivit medicului psihiatru, confortul pe care îl dă accesul la un smartphone are un preţ, astfel de dispozitive fiind proiectate "cu grijă", astfel încât să poată fi greu de lăsat din mână, menţinându-şi utilizatorii implicaţi cât mai mult prin culorile intense, sunetele şi vibraţiile lor. În opinia psihiatrului, într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece specialiştii implicaţi în crearea telefoanelor mobile s-au inspirat din aparatele de slot sau alte aparate de cazino.

"S-a dovedit", susţine dr. Andra Şerban, "că utilizarea excesivă şi cronică a telefonului mobil modifică din punct de vedere chimic circuitele de tip recompensă de la nivelul creierului, unul dintre neurotransmiţătorii afectaţi în mod special fiind acidul gama aminobutiric, care reprezintă un neurotransmiţător care poate produce calmare sau euforie şi intervine în controlul emoţiilor, în special al fricii şi anxietăţii. O altă disfuncţie fizică s-a înregistrat la nivelul materiei cenuşii, parte constituentă a creierului, conectată la partea sistemului nervos central, responsabilă de controlul motor, al memoriei şi emoţiilor, observând-se un regres în volum al acesteia, disfuncţie observată în mod similar şi la persoanele cu consum nociv de substanţe cu potenţial psihoactiv", a explicat aceasta.

În astfel de condiţii, spune psihiatrul, putem considera tehnologia ca fiind atât o binecuvântare, cât şi un blestem, utilizarea ei peste limită şi menţinerea comportamentului compulsiv putând genera consecinţe grave la nivel psiho-social, pentru că determină anxietate, depresie, tulburări de somn, relaţii conflictuale, performanţe slabe la şcoală sau serviciu.

Soluţia nu este renunţarea la telefonul mobil, ci folosirea acestuia având în permanenţă grijă să nu păşim spre utilizarea exagerată, patologică, a acestui instrument.

Printre marile personalităţi ale mapamondului care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de folosirea exagerată a telefoanelor mobile se numără papa Francisc. Suveranul pontif a declarat adesea că oamenii ar trebui să limiteze utilizarea telefoanelor mobile şi să prefere comunicarea personală. "Eliberaţi-vă de dependenţa de telefoanele mobile", le-a spus unor tineri în 2019, subliniind că atunci "Când devii sclavul telefonului tău mobil, îţi pierzi libertatea". Cu alte ocazii, el a afirmat că este trist că oamenii folosesc telefonul mobil în timp ce se află la masă sau asistă la Liturghie.

Prima ediţie a Zilei mondiale fără telefon mobil a avut loc la 6 februarie 2001, Phil Marso dorind să extindă, în acest fel, dezbaterea lansată în romanul său umoristic publicat cu doi ani înainte şi intitulat "Asasinul de portabile fără un mobil aparent" ("Tueur de portable sans mobile apparent").

sursa. www.agerpres.ro

Elevii de clasa a VIII-a dar şi cei din clasele a XII-a şi a XIII-a susţin azi simularea probei scrise la limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului . Simulările sunt organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Sunt aştepaţi în săli peste 9.000 de elevi. Elevii vor fi evaluaţi şi în luna martie, simulările fiind organizate de Ministerul Educaţiei.

Conform datelor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, anul acesta sunt peste 9.000 de elevi care ar urma să susţină examenele naţionale. Sunt 4.937 de elevi în clasa a VIII-a, 3.986 de elevi în clasa a XII-a la cursuri de zi, 976 elevi în clasa a XIII-a seral şi 38 de elevi în clasa a XIII-a frecvenţă redusă. Aceşti elevi sunt aşteptaţi azi să susţină evaluarea la limba şi literatura română. Subiectele sunt elaborate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Potrivit IŞJ Dolj, probele simulării judeţene a Evaluării Naţionale şi cele ale examenului de Bacalaureat vor începe la ora 9.00, când se vor deschide plicurile sigilate care conţin subiectul multiplicat, iar accesul elevilor în săli va fi permis până la ora 8:30. La simularea Evaluării Naţionale timpul destinat elaborării lucrării este de două ore din momentul încheierii distribuirii subiectelor fiecărui elev , iar la simularea Bacalaureatului, timpul destinat rezolvării subiectelor este de trei ore.

Calendarul simulărilor din Dolj

Conform calendarului fixat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj în privinţa organizării simulărilor judeţene, elevii de liceu susţin pe 7 februarie proba obligatorie a profilului la Matematică
sau Istorie, pe 8 februarie este proba la alegere a profilului şi specializării. Elevii de clasa a VIII-a vor susţine şi ei pe 7 februarie proba scrisă la Matematică. Rezultatele celor două simulări se vor anunţa pe 17 februarie.

Rezultatele obţinute la simularea judeţeană nu se contestă, nu se afişează şi nu sunt făcute publice. “Acestea vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri de îmbunătăţire a performanţelor şcolare”, a transmis IŞJ Dolj unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ.

Simulări şi în luna martie

Elevii vor fi evaluaţi în privinţa pregătirii pentru examenele naţionale şi în luna martie. Simulările examenelor naţionale vor fi organizate de Ministerul Educaţiei.
Astfel, simularea la nivel național pentru Evaluarea Națională la clasa a VIII-a începe pe 20 martie 2023 cu proba scrisă la limba română, a anunțat Ministerul Educației. Pe 21 martie este simularea probei scrise la Matematică din cadrul Evaluării Naţionale. Rezultatele simulării Evaluării Naţionale vor fi anunţate pe 29 martie.

În ceea ce priveşte simularea examenului de Bacalaureat cu subiecte naţionale, prima probă scrisă este cea la Limba şi literatura română pe 27 martie, urmată pe 28 martie de proba obligatorie a profilului la Matematică sau Istorie. Pe 29 martie are loc proba la alegere a profilului. Rezultatele simulării vor fi anunţate pe 6 aprilie. Nici notele obținute la simularea națională nu se trec în catalog. “Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog”, precizează Ministerul Educației.

sursa. www.gds.ro

Oimpiada de Chimie, faza judeţeană, se va desfăşura pe 4 martie la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” din Craiova. Elevii vor intra în săli începând cu ora 8.30. Legitimarea se va face pe baza cărţii de identitate saupe baza carnetului de elev.

Proba scrisă va începe la ora 9.30.

Elevii nu au acces în săli cu materiale informative, manuale, culegeri, tabele periodice, caiete.

De asemenea, elevii nu au voie cu telefoane mobile.

SURSA. WWW.GDS.RO

Tenismanul român Filip Cristian Jianu s-a calificat, miercuri, în sferturile de finală ale turneului challenger de la Oeiras (Portugalia), dotat cu premii totale de 36.000 de euro, după ce l-a învins pe sârbul Hamad Medjedovic cu scorul de 6-2, 6-3. Jianu (21 ani, 304 ATP) a obţinut victoria după o oră şi 21 de minute în faţa favoritului numărul patru (19 ani, 255 ATP).

În sferturi, Jianu va primi replica austriacului Maximilian Neuchrist (31 ani, 274 ATP), cap de serie numărul şase. Românul şi-a asigurat un cec de 1.000 de euro şi 9 puncte ATP.

Filip Jianu s-a calificat în sferturi şi la dublu, alături de belgianul Raphael Collignon, după 7-5, 2-6, 11-9 cu germanii Elmar Ejupovic/Louis Wessels, iar următorii adversari vor fi francezii Jonathan Eysseric/Pierre-Hugues Herbert, principalii favoriţi.

În sferturi s-a calificat şi Victor Cornea, alături de cehul Petr Nouza, favoriţii numărul patru câştigând cu 6-0, 6-2 în faţa cuplului Jay Clarke (Marea Britanie)/Gian Marco Moroni (Italia). În sferturi, Cornea şi Nouza vor înfrunta portughezii Joao Domingues/Pedro Sousa.

Calificarea în sferturi a adus perechilor câte 390 de euro şi 9 puncte ATP la dublu.

sursa: www.gds.ro

Vorbeam cu colegele mele, Ioana și Denisa, despre metamorfoza prin care trece Instagram-ul de ani buni încoace. Dacă i-aș explica nepoată-mii de 13 ani că la începuturile lui lumea nu își posta selfie-urile editate, că nu erau filtre și nici video-uri și că nimeni nu vindea nimic, ar zice probabil că delirez. Nu ar putea să înțeleagă despre ce vorbesc, cum nici eu nu pot să înțeleg tot ce se întâmplă acum. Și m-am gândit serios dacă e vorba de incapacitatea mea de adaptare la situațiile actuale, de o diferență de percepții între generații sau de o atitudine refractară și extremistă din partea mea. Răspunsul mi l-am dat tot singură și este NU!

Instagram-ul de astăzi e programul de teleshopping din copilăria mea. Care e diferența între „Dacă sunați acum beneficiați de o reducere de 50% la noul Dry Cooker!” și „Dacă îmi dați follow și like puteți să câștigați 3 rujuri!”? După mintea mea, nici una. Împătimiții social media mi-ar spune acum clasicul: „Dacă nu îți place, nu mă mai urmări!”. Și așa am făcut. Dar tot nu mi s-au rezolvat problemele. Ce fac cu Rihanna, de exemplu? 90% dintre postările pe care le face sunt reclame la brand-urile ei. Mă enervează treaba asta, dar sunt atât de hotărâtă încât să îi dau și ei unfollow? Sau lui Kendall Jenner, Jennifer Aniston, Jessica Alba, Jesse Tyler, Kevin Hart și… pot să continui așa la nesfârșit. Astăzi, 99% dintre actori nu mai sunt doar actori, sunt și antreprenori. La fel și muzicienii. La fel și prezentatorii TV.

Și, de fapt, ajung să-mi pun întrebarea: te mai poți numi o celebritate în adevăratul sens al cuvântului dacă nu ai și o afacere? În timp ce unii s-au orientat către brand-uri de băuturi alcoolice, alții către echipamente sportive sau suplimente alimentare, marea majoritate a ales industria de beauty.

Îți mai aduci aminte perioada anilor 2000, când dacă zburai cu avionul nu aveai cum să nu îți cumperi și un parfum? Glow al lui Jennifer Lopez era un bestseller. Sau când te bucurai la mostrele de parfum Celine Dion pe care le găseai în interiorul revistelor? La vremea respectivă puține celebrități intraseră în industria frumuseții, deci lansarea unui parfum era cu adevărat o chestie importantă pentru noi, fanii. În plus, cum social media încă nu exista sau nu ajunsese la amploarea pe care o are astăzi, era una dintre puținele modalități prin care puteai să simți că ai cumva o interacțiune, o conexiune sau pur și simplu ceva în comun cu vedeta respectivă. Pentru că, vrem să recunoaștem sau nu, celebritățile ne-au fascinat dintodeauna. Și mai ales aspectul lor fizic. Au constituit un reper al frumuseții, au impus tendințele și ne-au făcut să ne dorim să arătăm ca ele.

Chiar dacă J.Lo, Celine Dion, Paris Hilton (Fairy Dust), Britney Spears (Fantasy) sau Hilary Duff (With Love) au fost poate primele celebrități care s-au bucurat de un oarecare succes în industria frumuseții, Sophia Loren a fost cu adevărat pioniera în această direcție. În 1981, ea a fost cea dintâi vedetă care și-a lansat propriul parfum, urmată fiind apoi de Cher, în 1987, cu Uninhibited, și de Elizabeth Taylor în 1991, cu White Diamonds.

Însă adevărata revoluție avea să fie stârnită mult mai târziu de o puștoaică de 18 ani. În noiembrie 2015, Kylie Jenner a creat o adevărată isterie în industria de beauty când a lansat primele sale kit-uri de buze.

Stocurile s-au epuizat instantaneu. Nici nu conta dacă erai vreo pasionată de make-up, știai doar că trebuie să ai și tu produsele momentului. Kylie Cosmetics reușise să facă în câteva săptămâni ce nu făcuseră sute, mii de companii în decenii întregi de activitate. Așa că întrebarea firească e cum a reușit să provoace o asemenea vâlvă un brand al unei persoane nu doar extrem de tinere, dar și fără vreo cunoștință reală în domeniul cosmetic? Dacă nu ai trăit într-o peșteră până acum, răspunsul e mai mult decât evident. În primul rând, Keeping Up With the Kardashians era cel mai urmărit și de succes reality show din lume. Kylie a crescut în atenția publicului, fiind practic o vedetă de când era doar un copil. Apoi, impactul emisiunii a fost atât de mare, încât clanul Kardashian a ajuns să fie considerat noul standard de frumusețe. Iar dacă ți se oferă un produs care în teorie te-ar face să arăți mai mult ca ele, evident că nu mai stai pe gânduri și îl adaugi în coșul de cumpărături. Iar aici nu putem decât să avem toată admirația pentru skill-urile de management ale lui Kris Jenner, care a reușit să convingă milioane de femei că fiicele sale arată așa cum arată datorită produselor lor cosmetice. La acea vreme Kylie a negat că ar fi folosit acid hialuronic pentru a-și augmenta buzele, susținând că secretul constă în folosirea produselor potrivite și a celebrului contouring.

Iar de la cele 3 kit-uri pentru buze la un întreg imperiu a fost doar un pas. Au urmat palete pentru ochi, de contouring, gloss-uri, rujuri, de toate. Chiar și o gamă de îngrijire a pielii. Inițial doar pentru femei, mai nou și pentru copii. Profitând de ascensiunea afacerii, Kylie a vândut în 2019 51% din acțiunile pe care le deținea companiei Coty, pentru suma de 600 de milioane de dolari. Dacă te întrebi cât de calitative și eficiente sunt produsele care i-au adus mezinei familiei Jenner titlul de beauty mogul, cred că e suficient să-ți spun că sora sa, Kourtney Kardashian, a preferat să nu le folosească într-un tutorial de beauty.

Următoarea mare intrare în industria de frumusețe i-a aparținut Rihannei, în 2017. În doar 12 luni de la lansare, Fenty Beauty a reușit să aibă vânzări în valoare de peste 550 milioane de dolari. Evident, notorietatea cântăreței a cântărit masiv, însă acesta nu a fost singurul factor care a dus la succesul colosal al brand-ului. Fenty Beauty a fost probabil prima companie mare care a adus în mod real în discuție tema diversității. Cele 40 de nuanțe de fond de ten lansate inițial au fost extrem de apreciate de publicul care simțea de mult nevoia de incluziune în industria de beauty.

Dat fiind succesul răsunător de care s-au bucurat cele două, multe vedete le-au urmat exemplul în speranța că vor atinge aceleași performanțe. Lady Gaga (Haus Laboratories), Victoria Beckham (Victoria Beckham Beauty), Millie Bobby Brown (Florence by Mills), Pharrell Williams (Pharrell Williams Humanrace), Selena Gomez (Rare Beauty), Kim Kardashian (KKW Beauty), Jennifer Lopez (JLo Beauty) Halsey (About-Face) sau Paris Hilton (Pro DNA) sunt doar o mică parte dintre ele.

În mod evident, toate se folosesc de platformele lor sociale, unde deja sunt urmărite de milioane de persoane, pentru a-și promova brand-urile. Deci la capitolul publicitate nu le putem plânge de milă. Cum rămâne, însă, cu credibilitatea și transparența? Să ne gândim la episodul tragi-comic cu Millie Bobby Brown, când a postat un clip video pe contul său de Instagram în care „își folosea” și lăuda produsele. I-a ieșit doar ultima parte, fiindcă din imagini se vedea clar că nu își aplică nici un strop de produs pe față. Sau la declarațiile făcute în ultima perioadă de Jennifer Lopez. Chiar dacă nu a afirmat că aspectul său fizic se datorează exclusiv gamei sale de produse de îngrijire, ci mai degrabă uleiului de măsline și protecției solare, lipsa de asumare și de transparență de care dă dovadă te fac să te gândești dacă aceste caracteristici nu se aplică și brand-ului ei.

Apoi, nu putem să ignorăm modalitățile de multe ori ușor penibile prin care vedetele încearcă să ne convingă că folosesc doar produsele propriului brand sau ale brand-urilor pe care le reprezintă. Chiara Ferragni scoate din geantă un șampon Pantene și ne zice că ăsta e secretul podoabei ei capilare. Eva Longoria își colorează părul acasă cu o vopsea din comerț. Kim Kardashian strălucește pe covorul roșu datorită produselor ei de make-up. Înțeleg ideea de marketing, dar cred că și consumatorii ar trebui să fie un pic mai raționali și să conștientizeze că vedetele pe care le admiră nu arată așa datorită unor produse care costă câțiva dolari. În primul rând, acestea au acces la extrem de multe tratamente invazive și non-invazive, care într-adevăr le pot oferi rezultate spectaculoase. Apoi, au o echipă întreagă de make-up artiști și hairstiliști care le ajută să arate așa. În al treilea rând, să nu uităm că imaginea pe care ne-o prezintă este de cele mai multe ori extrem de prelucrată și de retușată. Luând toate aceste aspecte în calcul, nu e prea greu să-ți dai seama că, și dacă folosești toată colecția de make-up a lui Kylie Jenner, tot nu o să arăți ca ea.

Cred că transparența pe care ne-o oferă un brand ar trebui să conteze mai tare decât numele persoanei care îl deține sau care îl reprezintă. Pot accepta faptul că vedetele au o gamă de îngrijire a pielii, chiar dacă nu sunt niște experți în domeniu, atât timp cât nu își asumă creditele, cât au o echipă de specialiști în spate și ne-o prezintă. Mi se pare la fel de important să fie onești cu privire la ingredientele pe care le utilizează, la modul în care le obțin, la ambalajele pe care le folosesc, la impactul pe care îl au asupra mediului atunci când produc. În calitate de consumatori, merităm să ni se ofere întreaga poveste, nu doar o reclamă spectaculoasă pe Instagram.

Ziua de 6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae, supranumit "Făcătorul de minuni", unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii.

De asemenea, 6 decembrie este şi ziua în care vine Moş Nicolae. 

Numele de Moş Nicolae este legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile pe care copii le primesc în această zi. În fiecare an, în seara de 5 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele, pentru că Moş Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri. Celor cuminţi. Celor neascultători, Moş Nicolae le aduce o nuieluşă, pentru a-i atenţiona să îşi asculte părinţii şi bunicii. Se spune că este suficient să se uite prin ferestre ca să-şi dea seama dacă un copil a fost cuminte sau nu…

Originea tradiţiei de Moş Nicolae între legendă şi realitate

Tradiţia îşi are originea în povestea personajului legendar şi mitic, care a existat cu adevărat în persoana arhiepiscopului-Sfântul Ierarh Nicolae-din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi), persoană cu credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de cei săraci şi năpăstuiţi, dar şi miracole, numele său traducându-se prin “biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită şi crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea săracilor”, la moartea părinţilor săi, şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi.

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Obiceiuri de Sfântul Nicolae în România

Copiii de la noi au fost învăţaţi ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă ghetele, cizmele sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă.

În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pentru calul acestuia.

În tradiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

Există obiceiul la sate ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.

În colindele româneşti, cântate iarna, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa.

Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea sa înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spune tradiţia.

Obiceiuri de Sfântul Nicolae în alte ţări

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile.

În Germania, tradiţia sărbătoririi Moşului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.

Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Dacă Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.

La copiii olandezi, moşul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moş Nicolae cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminţi. Va merge pe la fiecare copil şi-i va dărui câte ceva, dar dacă pe lista lui copilul este trecut ca neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui. Odată cu Moş Nicolae, la fel ca şi în alte ţări europene, copiii îl aşteaptă şi pe însoţitorul său, Hoseker.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care-l ştiu ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi călătoreşte alături de Krampus, care ţine în mână o nuia cu care-i ameninţă pe micuţii care nu au dat ascultare părinţilor.

Copiii dinItaliaaşază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiţia numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriţi). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguţă cu galbeni.

În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Moş Nicolae le aduce aminte copiilor că în curând va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălţări cartofi şi bucăţi de cărbune.

În nordul şi partea centrală a Croaţiei, Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşază pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de generosul Moş.

În Polonia, Moş Nicolae este o personalitate extrem de divinizată şi respectată. Îmbrăcat în haine episcopale şi purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. La vederea lui, copiii nerăbdători încep să strige ‘A venit! A venit!’. Odată intrat într-o casă, Moş Nicolae ascultă cu îngăduinţă rugăciunile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, şi le dăruieşte apoi icoane, mere roşii, portocale şi ‘pierniki’ (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii). Dacă nu îşi face apariţia în persoană, el îşi lasă darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofii lustruiţi special pentru acest eveniment.

În unele oraşe şi sate din Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulá) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. Copiii nerăbdători să îl vadă umplu străzile şi se unesc în coruri şi dansuri. În unele regiuni, Moşul vizitează copiii acasă. În ajun, copiii îşi aşază încălţările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să le găsească dimineaţa încărcate cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea “Mikul Mail”, în care copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşază încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi încărcată de fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţările copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

În Spania, tradiţiile de Moş Nicolae includ un foarte tânăr “episcop copil”, de obicei având între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi ”auroros”, care cântă oraţii. Bărbaţii adună colecte, care sunt apoi dăruite de preot sau ‘episcopul copil’. Copilul poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul şi profesorul, o masă la care se servesc fructe uscate, nuci şi prăjiturele.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Mikulás), copiii din Ungariaîşi lustruiesc pantofii cei mai buni şi îi aşază pe pervazuri pentru a fi umpluţi de darnicul Moş. El vine în case cu un sac plin de cadouri şi o carte mare în care sunt scrise faptele bune şi rele ale copiilor. Dimineaţa, copiii găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele aurii şi linguri de lemn.

Legenda nuieluşii pe care o primesc copiii neascultători

La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, Nicolae a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei.

Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale.

Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în cadrul Bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă.

Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.

sursa: www.historia.ro